70 de ani de la jertfa martirilor legionari Ionel Moţa şi Vasile Marin

Filiala Noua Dreaptă Braşov a organizat pe 13 ianuarie a.c. acţiuni comemorative în memoria eroilor legionari Ionel Moţa şi Vasile Marin, căzuţi, în urmă cu 70 de ani, în războiul civil din Spania.

În 1936, cei doi fruntaşi ai Mişcării Legionare, împreună cu alţi 5 camarazi (preotul ortodox Ion Dumitrescu-Borsa, secretarul general al Legiunii, prinţul Alexandru Cantacuzino, diplomat de carieră, inginerul Gheorghe Clime, comandantul Corpului Muncitoresc Legionar, avocatul Nicolae Totu şi economistul Banica Dobre), s-au înrolat voluntar în armata naţională a generalului Franco, pentru a sprijini lupta poporului spaniol împotriva Brigăzilor comuniste, sprijinite de Moscova, care încercau să constituie un capăt de pod al Ciumei Roşii în extremitatea vestică a continentului european. “Se trăgea cu mitraliera în obrazul lui Hristos! Se clătina aşezarea creştină a lumii! Puteam noi să stăm nepăsători? Eu aşa am înţeles datoria vieţii mele. Am iubit pe Hristos şi am mers fericit la moarte pentru El! (…) Să nu lăsăm pe urmaşii noştri să piardă binefacerile sufleteşti ale Naşterii Mântuitorului! Să nu lăsăm o ţară fără Biserici, fără icoane, fără ocrotirea mâinii lui Dumnezeu! Să nu lăsăm copiilor noştri o viaţă în care vor fi pierdut pe Hristos!” Aşa explica Moţa, în Testamentul său către părinţi, sensul sacrificiului său.

Cei doi legionari au căzut în ziua de 13 ianuarie 1937, în localitatea Majadahonda, de lângă Madrid, în timpul unei ofensive de respingere a unui atac motorizat comunist. Aducerea în ţară a rămăşiţelor pământeşti ale celor doi mucenici ai Neamului Românesc a durat aproape o lună de zile, ei fiind înmormântaţi creştineşte în ziua de 13 februarie 1937, la Casa Verde din Bucureşti, unde a fost ridicat un mausoleu în onoarea lor. Mausoleul a fost mai târziu dislocat şi distrus de comunişti, astăzi nemaiştiindu-se nimic despre rămăşiţele pământeşti ale celor doi eroi. Sacrificiul celor doi români a generat uriaşe manifestări de simpatie în Spania, Franţa, Belgia, Germania, Polonia, iar în România peste un milion de oameni i-au petrecut pe ultimul drum. Sacrificiul nu a fost in zadar: revoluţia bolşevică a fost înfrântă, Spania reuşind astfel să evite comunismul.

“Destinul i-a ales pe ei ca să mărturisească; să arate celorlalţi seninătatea pe care ţi-o dă credinţa, sensul creştin şi eroic pe care îl capătă viaţa atunci când eşti gata în orice clipă să renunţi la ea.” (Mircea Eliade)

“Spiritul de jertfă e esenţialul, spune Moţa. Spiritul de jertfă e măsura creştinătăţii noastre, adaugă el. Şi n-o spune numai: o şi face.” (Constantin Noica)

“Jertfa acestor doi băieţi viteji are semnificaţia unei ofrande aduse lui Dumnezeu de poporul român (…) Această faptă de jertfă supremă pentru creştinism a lui Ion Moţa şi Vasile Marin a meritat să fie cinstită – destul de târziu, la trei ani de la înlăturarea comunismului – printr-un parastas prin care să se pomenească sufletele celor doi martiri ai Crucii şi să se atragă atenţia poporului nostru asupra semnificaţiei majore a acestei jertfe”. (Dumitru Stăniloae)

“Biserica Ortodoxã Română are datoria sacră ca eroii Neamului jertfiţi pe altarul Crucii – iar printre aceştia un loc de frunte îl ocupã, desigur, Ion Moţa şi Vasile Marin – să fie pomeniţi împreună cu sfinţii” (Constantin Galeriu)